#12 » de ostil » 06 Feb 2012 21:50
Legea de care se teme internetul: ACTA, tratatul care ar putea duce lumea virtuală înapoi în epoca tiranilor
După amânarea dezbaterilor pentru SOPA şi PIPA, legile americane împotriva pirateriei, activiştii pentru libertatea internetului şi-au găsit un nou adversar. ACTA este un tratat internaţional împotriva încălcării drepturilor de autor şi ar putea acţiona mai dur decât orice altă lege existentă, deoarece este semnată la nivel global şi va putea fi impusă.
Site-ul La Quadrature du Net, un grup care susţine drepturile şi libertăţile cetăţenior internetului şi menţinerea regulilor iniţiale ale spaţiului virtual: libera circulaţie a informaţiei, a selectat o parte din articolele tratatului care ar putea ameninţa libertatea utilizatorilor şi ar putea aduce o epocă neagră în istoria lumii virtuale.
Până acum ACTA a fost semnată de câteva ţări, iar de curând Polonia a acceptat adeziunea la principiile sale, fiind apoi ameninţată de grupul Anonymous cu atacuri dure. Celelalte ţări din Uniunea Europeană nu au semnat încă, dar intenţionează să o facă.
Act inspirat de legislaţia franceză
ACTA acţionează prin impunerea de presiuni legale şi financiare asupra furnizorilor de internet, situaţie similară cu legile actuale din Franţa, unde utilizatorii prinşi de mai mult de trei ori descărcând fişiere piratate de pe internet au conexiunea închisă pentru o perioadă de timp, iar apoi se pot da sancţiuni asupra lor.
Astfel, scrie La Quadrature du Net, articolul 27.3 din ACTA vorbeşte despre „cooperarea" dintre deţinătorii de drepturi de autor şi furnizorii de internet. „Aceste mecanisme sunt numite de comisiile europene „măsuri extrajudiciare" sau „alternative la tribunal". Astfel, persoanele private şi organizaţiile de acest fel ar putea înlocui poliţia şi autorităţile în impunerea măsurilor punitive.
În articolul 27..4, ACTA stipulează că deţinătorii de drepturi de autor pot să obţină date personale ale utilizatorilor acuzaţi de încălcarea legilor, fără decizia unui judecător. În acest fel, tratatul strecoară o breşă gravă de intimitate. Articolul de lege nu obligă, dar ar putea fi schimbat în viitor prin amendamente. De asemenea, sancţiuni civile ar putea fi impuse împotriva intermediarilor tehnici (furnizori de internet) pentru ca aceştia să accepte cooperarea.
Articole vagi
În plus, tratatul internaţional vorbeşte despre despăgubiri, dar acestea sunt aproape fixe, nevăzând gravitatea faptelor. Textul doreşte impunerea unor daune „prestabilite" şi, de asemenea, „daune adiţionale", adică daune care nu se bazează pe cuantumul profitului pierdut de către deţinătorii de drepturi.
Articolul 23.4 impune sancţiuni penale pentru „ajutorul şi încurajarea" încălcării drepturilor de autor. Astfel, mai există o metodă de a forţa furnizorii de internet să coopereze sub posibilitatea de a fi anchetaţi pentru încurajarea pirateriei. De asemenea, nu se poate spune dacă încurajare înseamnă şi transmiterea de linkuri sau simple articole pe bloguri despre site-urile care oferă fişiere piratate. În plus, adaugă La Quadrature du Net, sancţiunile penale nu se impun într-un acord „comercial", ceea ce se doreşte ACTA.
Iar în articolul 23.1 se stipulează că sancţiunile penale ar trebui aplicate pentru infracţiuni la scară comercială. Termenul este vag, deschis la interpretări şi nu se ştie dacă se poate aplica şi la simpla împărtăşire între utilizatori, doar pentru scopul de a asculta muzică sau a privi filme şi nu doar la cei care facilitează acest lucru prin platformele sale.
Alte informaţii
Negocierile au fost ţinute în secret până în 2008 şi nu sunt conduse de nicio organizaţie internaţională. Acordul care ar putea pune capăt libertăţii pe internet se ascunde în spatele contrafacerii produselor farmaceutice, dar poate fi aplicat şi la domeniul drepturilor de autor de pe internet. În plus, unele surse au spus că autorităţile ar urma să aibă voie autorităţilor de control de pe aeroporturi şi de la frontiere să facă cercetări arbitrare asupra laptopurilor şi calculatoarelor personale, pentru a căuta conţinut multimedia piratat. Dacă se descoperă astfel de fişiere, călătorii ar putea fi amendaţi, iar aparatura confiscată.
Citeşte aici documentul final al tratatului ACTA
Tratatul ACTA a iscat numeroase controverse in mai multe tari UE. Si Romania l-a semnat, dar pe Internet au aparut deja primele mesaje impotriva acestuia. Semneaza si tu o petitie anti-ACTA!
Tratatul Comercial impotriva Produselor Contrafacute (ACTA) este unul laudabil, insa lasa loc si de abuzuri, spun specialistii. Mai mult, pericliteaza chiar si libertatea de exprimare.
Realitatea.net le cere parlamentarilor romani sa se opuna ratificarii tratatului ACTA. Tratatul ACTA a iscat numeroase controverse in mai multe tari UE. Si Romania l-a semnat, dar pe Internet au aparut deja primele mesaje impotriva acestuia. Semneaza si tu o petitie anti-ACTA!
Tratatul Comercial impotriva Produselor Contrafacute (ACTA) este unul laudabil, insa lasa loc si de abuzuri, spun specialistii. Mai mult, pericliteaza chiar si libertatea de exprimare.
Realitatea.net le cere parlamentarilor romani sa se opuna ratificarii tratatului ACTA. Puteti semna petitia AICI!
În spiritul său, Tratatul Comercial împotriva Produselor Contrafăcute (ACTA) este unul lăudabil, urmărind să lupte împotriva contrabandei cu produse contrafăcute şi a pirateriei digitale. În litera sa, tratatul lasă loc unor potenţiale abuzuri ale unor companii şi periclitează chiar libertate de exprimare.
Săptămâna trecută, majoritatea ţărilor Uniunii Europene, printre care şi România, prin ministrul Valerian Vreme, l-au semnat în cadrul unui eveniment desfăşurat în Japonia. El fusese semnat deja, pe 1 octombrie 2011, de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă şi Statele Unite. Un sondaj realizat de REALITATEA.NET a relevat că majoritatea românilor nu vor să aderăm la ACTA.
Ne paşte cenzura? România a semnat un echivalent al legii SOPA
Există însă şi state din Uniunea Europeană care se opun tratatului. Germania, Olanda, Cipru, Estonia şi Slovacia au refuzat să-l semneze, pentru că l-au considerat a fi prea dur.
ACTA: Ce ţări din UE se opun controversatului tratat
Mai mult, raportorul european pentru ACTA, francezul Kared Arif, a demisionat din funcţie imediat după semnarea tratatului de către ţările UE, calificând negocierile pe tema acestuia drept o "mascaradă".
ACTA: Ce prevede acordul acuzat că aduce "dictatura pe net". EMAILUL ţi-ar putea fi MONITORIZAT
"Condamn întregul proces care a condus la semnarea acestui acord, şi anume lipsa consultării societăţii civile,
lipsa transparenţei încă de la începutul negocierilor, întârzieri repetate ale semnării textului fără nicio
explicaţie, respingerea recomandărilor Parlamentului aşa cum au fost formulate într-o serie de rezoluţii", şi-a
motivat Arif demisia.
Raportorul european ACTA a demisionat în semn de protest
Prin gestul său, europarlamentarul a tras un semnal de alarmă pentru societate civilă, ONG-uri şi politicieni. Cu toate că a fost semnat de cele 22 de state UE, tratatul ACTA va intra în vigoare doar dacă va fi ratificat de către Parlamentul European. Prima dezbatere în acest sens este programată pentru luna iunie.
În urma unui sondaj organizat de către REALITATEA.NET, peste 2000 dintre cititorii noştri au considerat că România trebuie să iasă din ACTA, în timp ce numai 200 de persoane au aprobat tratatul, iar 32 s-au declarat neinteresate de subiect.
