Sanatate

Buna colegi. Am deschis acest topic in speranta ca intr-un fel sau altul va poate ajuta cu ceva anume in vvtorul apropiat. Asa ca am sa incerc ca si astazi, sa adaug intr-o zi cate doua articole legate de sanatatea psihica cat si fizica, cat si metode de prevenive a anumitor "factori" nedoriti in viata de zi cu zi. Va multumesc si imi doresc ca acest topic sa va fie de folos. MumiaTM aka Sabau Paul(Rocky-Casper).
1. Primul articol: Invatati sa va controlati furia!
Managementul furiei reprezintă o metodă importantă de reducere a stresului. Furia poate amplifica şi prelungi semnificativ stresul, mai ales dacă acesta se întinde pe o perioadă mai lungă de timp. Furia poate chiar precipita un atac de cord. A învăţa cum să faceţi faţă furiei este foarte asemănător cu a învăţa să faceţi faţă stresului.
Iată câteva sugestii pentru început:
Identificaţi factorii declanşatori ai furiei
O dată ştiut ce anume vă face să explodaţi, planificaţi cum să evitaţi să vă enervaţi când vă aflaţi într-o asemenea situaţie.
Identificaţi simptomele furiei care vă cuprinde
Ce faceţi în momentul în care începeţi să vă enervaţi? Vă tremură buzele? Vă încordaţi spatele? Inima începe să vă bată mai repede? Vă înroşiţi la faţă? Fiţi atent la aceste semne şi simptome ca la nişte semnale de alarmă - o avertizare că începeţisă vă enervaţi.
Răspundeţi simptomelor dumneavoastră
Când simţiţi că vă enervaţi, luaţi o scurtă pauză. Număraţi până la 10, trageţi aer adânc în piept, uitaţi-vă pe fereastră - faceţi orice să câştigaţi timp - astfel încât creierul dumneavoastră să ţină pasul cu emoţiile şi să puteţi gândi înainte să acţionaţi.
Încercaţi să vă relaxaţi
Înainte de a vă confrunta cu o persoană sau situaţie care vă înfurie, găsiţi o modalitate de a vă elibera de o parte din energia dumneavoastră emoţională. Faceţi o plimbare, faceţi curat în casă sau alergaţi şi nu expediaţi prin internet mesajul mânios pe care tocmai l-aţi scris.
Nu vă suprimaţi furia
Dacă furia este declanşată de ceea ce v-a zis sau făcut cineva, adresaţi-vă acelei persoane. Nu săriţi imediat cu acuze verbale, încercaţi să faceţi faţă acestui episod şi abordaţi-1 mai degrabă din perspectiva celor simţite de dumneavoastră şi nu din aceea a celor făcute de celălalt.
Găsiţi-vă supape de eliberare a furiei
Căutaţi moduri creative de a vă elibera de energia produsă de furia dumneavoastră, cum ar fi: a asculta muzică, a picta, a dansa sau a scrie în jurnalul personal.
Căutaţi ajutor
Dacă vă enervaţi des, împărtăşiţi acest lucru celor în care aveţi încredere: familiei sau prietenilor.
2. Al doilea articol: Varicele - ce sunt, cum se previn si se trateaza
enele varicoase si telangiectaziile dau de furca multor persoane, mai ales datorita faptului ca tratamentul nu este simplu. Reclamele pentru produse si tehnici terapeutice pentru varice pretind adesea ca ofera solutii "unice", "permanente", "nedureroase", "absolut sigure", etc., ceea ce face si mai dificila alegerea tratamentului corespunzator. Cele de mai jos va ajuta sa luati hotarârea cea mai buna, dar trebuie sa nu uitati ca informatiile oferite aici nu pot lua locul consultatiei si indicatiilor unui specialist competent.
Ce sunt varicele?
În situatia în care venele nu mai asigura o circulatie corespunzatoare a sângelui, se pot dilata, dând nastere la veritabile "lacuri" de sânge. Când sunt situate superficial, aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea simptome caracteristice - oboseala, senzatia de greutate sau durere în membrul respectiv. În cazurile severe, varicele se pot rupe, sau pot da nastere la leziuni ulcerate, deschise, la suprafata pielii. Localizarea cea mai frecventa a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la gambe si coapse.
Ce sunt telangiectaziile?
Pe suprafata pielii pot aparea si mici dilatatii vasculare, numite telangiectazii. Acestea apar ca niste linii scurte, fine, centrate de un punct central sau ca o pânza de paianjen. Telangiectaziile sunt situate cel mai frecvent pe coapse, glezne si labele picioarelor. Ele pot aparea si la nivelul fetei.
La cine apar varicele si telangiectaziile?
Varicele si telangiectaziile pot aparea atât la femei cât si la barbati la orice vârsta, însa cel mai frecvent afecteaza femeile în perioada când au copii si mai târziu. Antecedentele familiale de varice si înaintarea în vârsta cresc riscul de aparitie a varicelor si telangiectaziilor.
Care este cauza varicelor si telangiectaziilor?
Cauzele varicelor si telangiectaziilor nu sunt complet întelese. În unele cazuri, absenta sau slabirea valvelor venoase care previn scurgerea retrograda a sângelui în sens gravitational pot duce la o proasta circulatie venoasa. În alte cazuri este vorba de slabirea peretilor venosi. Mai rar varicele sunt consecinta unor boli ca flebita sau a unor anomalii congenitale ale venelor. Bolile venoase varicoase sunt în general progresive si nu pot fi prevenite complet. Cu toate acestea, s-a constatat ca purtarea ciorapului elastic, mentinerea unei greutati corporale în limite normale si exercitiul fizic regulat pot fi benefice.
Când este necesar tratamentul?
Varicele si telangiectaziile constituie adesea doar o problema estetica si nu necesita tratament de specialitate. În schimb, cazurile severe, în special cele în care exista ulcere varicoase, necesita tratament. Solicitati sfatul medicului daca sunteti nesiguri.
Ce tratamente se folosesc pentru varice si telangiectazii?
Varicele sunt adesea tratate prin eliminarea venelor "stricate". Aceasta forteaza sângele sa circule numai prin venele ramase, sanatoase. Exista mai multe metode folosite pentru eliminarea venelor varicoase. Cele mai folosite sunt metodele chirurgicale si scleroterapia. Mai rar se folosesc tratamente cu lase sau de electrocauterizare, în special pentru tratarea telangiectaziilor mici, de exemplu la nivelul fetei.
Tratamentul chirurgical de înlaturare a venelor varicoase se face cu anestezie locala sau partiala, "epidurala." Venele varicoase sunt "smulse" prin introducerea unui dispozitiv flexibil prin vena si apoi înlaturarea ei printr-o incizie a pielii la radacina coapsei. Venele mai mici, tributare venei varicoase, sunt smulse si ele cu dispozitivul flexibil sau prin practicarea unor incizii mici. Venele care fac legatura cu venele profunde sunt ligaturate. Aceasta metoda se foloseste de aproape 50 de ani.
Telangiectaziile nu pot fi îndepartate chirurgical. Uneori ele dispar odata cu înlaturarea venelor varicoase mai mari, care le furnizau sânge. Cele care ramân pot fi tratate prin "scleroterapie". Aceasta presupune injectarea unei solutii cu ajutorul unui ac fin direct în vena. Solutia irita învelisul venos, care se umfla, iar sângele se încheaga. Ulterior vena se transforma în tesut cicatricial care devine aproape invizibil. Unii medici folosesc scleroterapia si pentru tratarea varicelor. Substantele cele mai folosite sunt solutii saline hipertonice.
Dupa injectarea solutiei, pe tesuturile din jurul venei sunt aplicate bandaje compresive timp de câteva zile, pentru a facilita apropierea peretilor venosi. Pacientii tratati pentru varice la picioare trebuie sa respecte un program zilnic de mers pe jos care forteaza sângele sa circule prin alte vene si este prevenita formarea cheagurilor. Aceste metode si altele derivate sunt folosite înca din anii 1920. În cele mai multe cazuri sunt necesare mai multe sedinte terapeutice.
Sunt dureroase aceste tratamente?
Indiferent de procedura folosita, durerea resimtita de pacient variaza în functie de toleranta individuala a persoanei respective la durere, de amploarea tratamentului, de localizarea leziunilor tratate, de aparitie complicatiilor, si de alti factori. Întrucât tratamentul chirurgical se face sub anestezie, durerea este absenta în cursul operatiei. Dupa trecerea efectului anesteziei este probabil ca veti simti durere în zona inciziilor.
În cazul scleroterapiei, gradul de durere depinde de marimea acului folosit pentru injectarea solutiei si de tipul solutiei folosite. Majoritatea pacientilor descopera ca injectiile cu solutii hipertonice sunt cele mai dureroase, resimtind senzatii de arsura si crampe intense timp de câteva minute dupa injectare. Unii medici includ un anestezic local în solutia salina pentru a reduce durerea.
Ce medici trateaza varicele si telangiectaziile?
În general chirurgii generali si cei specializati în chirurgie vasculara. Scleroterapia este adeseori practicata de catre dermatologi, dar si de chirurgi generali, vasculari sau în sectiile de chirurgie plastica. Este indicat sa consultati mai multi medici înainte de a decide ce metoda terapeutica veti folosi. Asigurati-va ca medicul care urmeaza sa va trateze are experienta în practicarea tehnicii terapeutice pe care ati ales-o.
Care sunt efectele secundare ale acestor tratamente?
Solicitati medicului care va va trata informatii cât mai detaliate despre siguranta si efectele secundare ale fiecarui tip de tratament pe care vi-l propune. Cititi cu atentie orice document de acordare a consimtamântului pentru efectuarea unei anumite interventii pe care medicul vi-o ofera spre semnare. Nu semnati pâna nu va sunt clare toate riscurile.
Pentru tratamentul chirurgical riscurile sunt cele ale oricarei interventii chirurgicale efectuate sub anestezie, incluzând greata, voma si riscul de infectie. Inciziile chirurgicale lasa în urma cicatrici si pot favoriza aparitia de cheaguri de sânge.
La scleroterapie, efectele secundare depind de substanta injectata. Persoanele alergice vor trebuie sa ia precautii speciale. Solutiile saline hipertonice provoaca rareori alergii. Daca acul nu este bine introdus, solutiile pot provoca arsuri ale pielii sau pot provoca aparitia unor pete maronii pe piele, care tind sa dispara în timp.
Uneori scleroterapia poate duce la formarea de cheaguri sangvine.
Tratamentele cu laser si electro-cauterizarea pot duce la aparitia de cicatrici si modificari ale culorii pielii.
Cât dureaza rezultatele?
Recidiva varicelor depinde de multi factori. Uneori organismul formeaza o vena noua în locul celei înlaturate de chirurg. O vena care nu a fost complet distrusa prin scleroterapie se poate redeschide, sau poate aparea o vena noua cu aceeasi localizare. Multe studii au aratat ca riscul de recidiva este mai mare dupa scleroterapie decât dupa tratament chirurgical. Totusi despre nici o metoda nu se poate spune ca garanteaza lipsa recidivelor. Indiferent de procedeul terapeutic, riscul de recidiva creste în timp. De asemenea, întrucât boala varicoasa este în mod caracteristic progresiva, nici un tratament nu poate preveni complet aparitia de noi vene varicoase sau telangiectazii în viitor.
Pot fi varicele prevenite?
Da, în buna masura. Cele mai eficiente mijloace preventive sunt:
Evitarea statului prelungit în picioare.
Aplicarea ciorapului elastic dimineata dupa scularea din pat la persoanele cu risc sau care au deja varice necomplicate.
Miscarea aerobica, regulata, în special mersul pe jos tonifica organismul, faciliteaza întoarcerea venoasa a sângelui catre inima si constituie cel mai eficient mijloc preventiv.
Dieta echilibrata, bogata în fibre alimentare, tinde sa tonifice peretii vasculari
Nu purtati ciorapi cu coarda elastica.
Care tratament este mai bun?
Metoda pe care cineva o alege trebuie sa se bazeze pe diagnosticul medicului, pe dimensiunile venei ce urmeaza a fi tratata, pe antecedentele terapeutice personale, vârsta, istoricul alergic, capacitatea de a tolera interventii chirurgicale si anestezia, precum si pe alti factori. Asa cum am spus, telangiectaziile nu pot fi tratate chirurgical si trebuie înlaturate prin scleroterapie. Pe de alta parte, venele varicoase mari tind sa reapara daca sunt tratate prin scleroterapie.
Atentie la afirmatii ca "descoperire epocala", "rezultate permanente", "metoda unica", "tehnica de ultima ora fara nici un risc", "fara dureri", "absolut sigura", etc. Solicitati documentatie specifica pentru orice afirmatie legata de rata recidivelor, absenta riscurilor sau efectelor secundare, etc.
Din activitatea mea medicala pe internet am dedus ca majoritatea oamenilor care stau pe net, nu isi fac suficient timp sa ajunga la medic. De aceea, ei cauta sa-si rezolve problemele de sanatate, in mod similar cu plata facturilor: din fata calculatorului.
Cea mai frecventa intrebare pe care am vazut-o a fost: “Ce analize sa fac pentru diagnosticul..” si urmeaza un simptom sau mai multe.
Acest post va incerca sa enumere analizele care sunt necesare - teoretic- pentru a pune diagnosticul unor simptome.
ATENTIE:
1. Listele cu explorari NU se refera la simptomele acute, aparute de curand si agravate rapid, pentru care va recomandam CONSULT MEDICAL DE URGENTA.
2. Efectuarea unor analize NU inlocuieste consultul medical, ci il completeaza; deci, efectuarea unor explorari ar trebuie asociata cu consult medical.
3. Lista de explorari este teoretica, presupunand ca despre pacientul care solicita analizele, se stiu DOAR simptomele mentionate; examenul medical, daca ar fi facut, ar reduce mult explorarile mentionate la fiecare tema.
4. Exista situatii frecvente in care simptomele se asociaza cu TOATE explorarile normale; nu este o anomalie, desi imensa majoritate a ne-medicilor, considera ca orice mic simptom, trebuie sa fie insotit de o modificare cat de mica de analize, explorari etc,; orice durere de cap, trebuie sa fie verificat prin “tomografie” sau “RMN”. Sunt frecvente situatiile in care foarte multe simptome sunt insotite de explorari in limitele normalului, desi pacientul are o boala mai mult sau mai putin serioasa. Exista explicatia acestui fenomen, dar ar lua mult prea mult timp postarea ei aici.
Analize recomandate
Ascita (lichid in burta)
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara,electrocardiograma, radiografie pulmonara.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, proteine totale in sange, albumina din sange, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, proteine in urina, paracenteza (scoaterea unei cantitati de ascita) cu examinarea ascitei.
Astenie (oboseala)
Ecografie abdominala, electrocardiograma.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, calcemie, hormoni tiroidieni, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, examen coproparazitologic, proba de digestie.
Balonare
Ecografie abdominala, eventual endoscooie digestiva superioara / colonoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, examen coproparazitologic, proba de digestie.
Ciroza hepatica
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, extragerea ascitei pentru analize, eventual biopsia hepatica.
Hemograma, fibrinogen, protrombina, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, GGT, Fosfataza alcalina, Fierul seric, Cuprul seric si urinar, markeri virali pentru hepatita B si hepatita C, Bilirubina totala, bilirubina directa, examen sumar de urina.
Constipatie cronica = timp de 3 luni, cel putin 3 zile/luna
Ecografie abdominala, colonoscopie, tuseu rectal.
Hemograma, VSH, fibrinogen, ALT, glicemie, creatinina, colesterol, hormoni tiroidieni.
Creatinina marita
Ecografie de rinichi, eventual urografie, biopsie renala.
Hemograma, VSH, Fibrinogen, Proteine totale in sange, Creatinina, Uree, Colesterol, Albumina, Teste de coagulare, Imunograma, examen sumar de urina, Addis, Examen urina pe 24 ore, Urocultura.
Diaree
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, colonoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, Proteine totale sanguine, proba de digestie, examen coproparazitologic, coprocultura, hemoragii oculte in scaun, examen sumar de urina.
Dureri de burta (abdomen)
Ecografie abdominala, eventual endoscopie digestiva superioara, colonoscopie, radiografie abdominala pe gol.
Hemograma, fibrinogen, VSH, Ionograma sanguina, AST, ALT, Colesterol, Bilirubina, amilaze, proba de digestie, examen coporparazitologic, examen sumar de urina.
Dureri la inghitit (deglutitie)
Endoscopie digestiva superioara, examen ORL.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina , AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Dureri in capul pieptului
Endoscopie digestiva superioara sau examen radiologic cu bariu, ecografie abdominala.
Dureri in dreapta sub coaste
Ecografie abdominala, eventual colonoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Dureri in stanga sub coaste
Ecografie abdominala, eventual colonoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Dureri in etajul mijlociu abdominal
Ecografie abdominala.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Dureri anala (rectala) la scaun
Rectoscopie sau colonoscopie
Dureri in lomba
Ecografie abdominala/ radiografie de coloana, urografie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, Addis, urocultura.
Dureri in piept
Electrocardiograma, endoscopie digestiva superioara, radiografie pulmonara.
Hemograma, VSH, Fibrinogen, glicemie, uree, creatinina, AST, ALT, examen de sputa, creatinfosfokinaza, creatinfosfokinaza MB, troptest.
Edeme la membrele inferioare = picioare umflate
Ecografie abdominala, electrocardiograma, ecografie cardiaca, eventual endosocpie digestiva superioara.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, proteine totale sanguine, ionograma sanguina, albumina in sange, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, proteine in urina.
Expectoratie cu sange
Radiografie pulmonara, bronhoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examenul sputei pentru tuberculoza, celule canceroase si culturi microbiene, examen sumar de urina.
Eliminare de paraziti (viermi) in scaun
Rectoscopie
Examen coproparazitologic
Ficat marit (hepatomegalie)
Ecografie abdominala, eventual examen tomografic (CT), endoscopie digestiva superioara.
Hemograma, fibrinogen, protrombina, markeri virali hepatitici, glicemie, colesterol, trigliceride, creatinina , AST, GGT, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, examen de urina pe 24 ore.
Greata
Endoscopie digestiva superioara, ecografie abdominala.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, uree, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, test de sarcina.
Hepatita cronica
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, biopsie hepatica.
Hemograma, VSH, fibrinogen, protrombina, Albumina sanguina, glicemie, colesterol, creatinina , AST, ALT, GGT, fosfataza alcalina, markeri virali pentru hepatita B si C, viremie (DNA-VHB, RNA-VHC), Bilirubina totala, bilirubina directa, examen sumar de urina.
Icter / icter mecanic:
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, colangiografie endoscopica retrograda, colangio RMN.
Hemograma, reticulocite, VSH, protrombina, fibrinogen, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, GGT, fosfataza alcalina serica, markeri tumorali, Bilirubina totala, bilirubina directa, examen sumar de urina.
Sangerare din nas
Examen ORL, radiografie de sinusuri, trebuie luata tensiunea arteriala.
Scaune cu sange
Rectoscopie / colonoscopie, ecografie abdominala
Hemograma, reticulocite, sideremei, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, henoragii oculte in scaun, markeri tumorali, examen sumar de urina.
Scaune negre “ca pacura”
Endoscopie digestiva superioara, ecografie abdominala.
Hemograma, reticulocite, protrombina, sideremie, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Scadere in greutate
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, colonoscopie, examen endocrinologic.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, hormoni tiroidieni, markeri tumorali, examen sumar de urina, urocultura.
Tuse
Radiografie pulmonara, probe ventilatorii, bronhoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen de sputa pentru tuberculoza, celule canceroase, culturi microbiene din sputa, examen sumar de urina.
Urina tulbure / rosie
Ecografie abdominala, urografie, cistoscopie, eventual tomografie abodminala (Ex CT), examen urologic.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, calcemie, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, Addis, urocultura.
Conform specialiştilor americani de la Universitatea Loyola, slăbirea este în topul obiectivelor pe care şi le stabilesc oamenii în fiecare an, dar doar 20 la sută dintre ei reuşesc să îl atingă. Pe lângă lipsa de voinţă, există câteva greşeli frecvente care compromit programul de dietă şi sport. Iată-le!
1. Subestimarea numărului de calorii. Chiar dacă acesta ar trebui să fie în medie 2500, multe îl depăşesc prin gustări dese şi multe preparate calorice. De aceea, ar trebui să notăm tot ce mâncăm, să fim atenţi la dimensiunea porţiilor, să studiem etichetele şi să consumăm la restaurant preparate cu cât mai puţin ingrediente.
2. Supraestimarea activităţii fizice. În mod normal, ca să slăbim jumătate de kilogram într-o săptămână, ar trebui să scădem consumul cu 500 de calorii pe zi. Numai prin sport este destul de greu de atins acest target, pentru că presupune cel puţin 60 de minute de activitate intensă în fiecare zi. Varianta de mijloc este reprezentată de cel puţin 3 antrenamente de 30 de minute pe săptămână sau 10000 de paşi pe zi, monitorizaţi cu un pedometru, în combinaţie cu o dietă.
3. Mese haotice. Acestea atentează la nivelul de glucoză din sânge care fluctuează dacă ingestia de alimente nu se face după un program regulat. Astfel, ne e foamea des şi implicit mâncăm mai mult. Micul dejun nu trebuie să lipsească din programul de masă al zilei, iar între gustări şi mesele principale nu trebuie să treacă mai mult de 3 ore.
4. Lipsa somnului. Specialiştii au observat că persoanele care dorm mai puţin de 6 ore pe noapte au un nivel mai mare de grelină, hormon care stimulează apetitul si de cortizol, hormonul stresului. În plus, sunt atrase de alimente calorice pe care le consumă din belşug.
Bananele sunt gustoase, sanatoase, mobile (usor de luat peste tot), destul de ieftine si un ingredient grozav pentru shake. Dar asta nu este totul, spun specialistii. Ei cred ca expresia "going bananas" (expresie care inseamna a o lua razna) provine din efectul pe care il au bananele asupra creierului. Dupa ce veti citi acest articol, nu veti mai privi niciodata bananele cu aceiasi ochi. Iata de ce:
Aflux de energie
Bananele contin trei zaharuri naturale – sucroza, fructoza si glucoza, combinate cu fibre. O banana ofera instantaneu un aflux sustinut si substantial de energie.
Energie pentru a face miscare timp de 90 de minute
Cercetarile au demonstrat ca numai doua banane ofera destula energie pentru un efort fizic extenuant de 90 de minute. Nu este de mirare ca banana este fructul numarul unu in randul atletilor de performanta ai lumii.
Ameliorarea problemelor medicale si a bolilor
Dar energia este numai unul dintre modurile in care banana ne poate ajuta sa ne mentinem in forma. Ne poate ajuta sa infruntam sau sa prevenim un numar substantial de boli si probleme, ceea ce o face sa fie obligatorie in meniul zilnic. Iata in continuare o lista cu cele mai bune efecte pe care le are.
Putere pentru creier:
200 de elevi de la o scoala din Twickenham (Middlesex, Marea Britanie) au fost ajutati sa-si treaca examenele anuale cu rezultate mai bune mancand banane la micul dejun, in pauza si la pranz, in incercarea de a-si imbunatati puterea creierului. Cercetarile au aratat ca acest fruct ce contine o cantitate mare de potasiu poate ajuta procesul de invatare prin imbunatatirea atentiei.
Constipatie:
Avand un continut ridicat de fibre, bananele pot fi incluse in dieta in scopul restabilirii functionarii normale a intestinelor, ajutand la depasirea
iei fara a mai fi nevoie de laxative.
Mahmureala:
Unul dintre modurile cele mai rapide de a vindeca mahmureala este prepararea unui milkshake de banane, indulcit cu miere. Banana calmeaza stomacul si, cu ajutorul mierii, ridica nivelul zaharului din organism, in timp ce laptele calmeaza si rehidrateaza corpul.
Arsurile la stomac:
Bananele au un efect natural antiacid in corp, deci daca suferiti din cauza arsurilor gastrice, incercati sa mancati cateva banane pentru a calma durerea.
Ciupiturile de tantar:
Inainte de a cauta crema impotriva ciupiturilor de insecte, incercati sa frecati zona afectata cu partea interioara a cojii de banana. Multi oameni cred ca are un succes uimitor in reducerea umflarii si iritarii la locul ciupiturii.
Nervii:
Bananele au un continut ridicat de vitamine din complexul B, care ajuta la calmarea sistemului nervos.
Supraponderali si stresati la munca?
Studiile efectuate la Institute of Psychology din Austria au descoperit ca stresul de la serviciu duce la pofta de alimente care aduc confort, precum ciocolata si cipsurile. Un studiu efectuat pe 5000 de pacienti ai spitalului a aratat ca cei mai grasi dintre pacientii care au participat la studiu aveau sanse mai mari de a avea un nivel ridicat de stres la locul de munca. Studiul a tras concluzia ca, pentru a evita poftele induse de panica, trebuie sa controlam nivelul de zahar din organism cu ajutorul gustarilor cu nivel ridicat de carbohidrati la fiecare doua ore pentru a mentine stabil nivelul zaharului.
Stresul:
Potasiul este un mineral vital, care ajuta la normalizarea pulsului, trimite oxigen catre creier si regleaza echilibrul hidric al organismului. Atunci cand suntem stresati, rata metabolismului creste, reducand astfel nivelul potasiului. Acesta poate fi echilibrat cu ajutorul unei gustari formate din banane, care au un continut ridicat de potasiu.
Negii:
Multi oameni preocupati de alternative naturale jura ca daca doriti sa scapati de un neg, puteti pune pe el o bucata de coaja de banana, cu partea galbena in afara. Puteti mentine aceasta compresa cu ajutorul unui plasture sau leucoplast medicinal.
Bananele si merele
Asadar, o banana este intr-adevar un remediu natural al multor boli. Daca am face comparatie cu un mar, are de patru ori mai multe proteine, de doua ori mai multi carbohidrati, de trei ori mai mult fosfor, de cinci ori mai multa vitamina A si fier si de doua ori mai multe alte vitamine si minerale. Este bogata si in potasiu si este unul dintre cele mai valoroase alimente pe care le avem la indemana.
Deci poate este momentul de a schimba proverbul, spunand
"Bananele, un aliment perfect!"
Bananele trebuie sa fie motivul pentru care maimutele par asa de fericite tot timpul.
Inca un secret: crema de pantofi
Vreti sa va lustruiti repede pantofii? Luati partea interioara a cojii de banana si frecati direct pantoful... apoi stergeti cu o carpa uscata. Nu-i asa ca este un fruct uimitor?
6. Al saselea articol: Esti dependenta de zahar?
Painea, mezelurile, sosurile, conservele, semipreparatele si majoritatea alimentelor procesate contin zahar, intr-o oarecare masura.
Iar in conditiile in care zaharul este o substanta care da dependenta, nici nu este de mirare ca tot mai multe persoane ajung sa devina dependente.
Daca pe langa aceste alimente pe care le consumi zilnic, mai adaugi si cateva dulciuri sau sucuri, nivelul de zahar din sange poate atinge cote alarmante, iar nevoia de a consuma constant se instaleaza foarte usor.
Dependenta de zahar este o problema mult mai raspandita decat se crede. De exemplu, americanii consuma in jur de 20 - 30 de lingurite de zahar zilnic.
Cele mai grave probleme de sanatate care apar din cauza consumului excesiv de zahar sunt obezitatea, hipertensiunea, problemele cardiace, diabetul, sindromul colonului iritabil, deficientele de atentie si de memorie, hiperactivitatea, anxietatea si depresiea.
In ciuda riscurilor pe care le presupune, consumul de zahar este in plina crestere, tocmai din cauza dependentei pe care o da aceasta substanta.
Zahar indeplineste toate criteriile pentru a fi o substanta ce creeaza dependenta:
>>stimuleaza eliberarea unor neurotransmitatori la nivelul creierului, precum dopamina si serotonina, asa cum se intampla si in cazul in care consumi alcool, cocaina sau alte droguri.
este consumat compulsiv, in ciuda efectelor negative si a intentiei de stopa consumul
>>persoanele care il consuma constant dezvolta toleranta la efectele sale
>>consumatorii "inraiti" rezista cu greu fara alimentele bogate in zahar
>>cand este stopat consumul, pot aparea simptome asemanatoare sevrajului
Dependenta de zahar are radacini atat fizice, cat si emotionale. Prin urmare, pentru a scapa de ea, ai nevoie de o abordare pe ambele planuri. Principiul de baza este ca pe masura ce mananci mai putin zahar, cu atat mai putin vei resimti pofta de dulce.
Iata cateva strategii care te pot ajuta sa renunti la consumul excesiv de zahar:
>>Evita sa iti aprovizionezi dulapul de alimente cu biscuiti, dulciuri, ciocolata, siropuri. De asemenea, ar fi o idee buna sa renunti la folosirea zaharului in cafea, ceai etc., cel putin pentru o vreme.
>>Mananca suficiente alimente sanatoase incat sa iti potolesti foamea. Gustarile sanatoase, precum fructele, morcovii, ardeiul gras, rosiile sau fructele uscate te ajuta sa previi pofta de dulce.
>>Consuma trei mese pe zi, care sa includa carbohidrati complecsi (legume, cereale integrale si fructe), proteine slabe (carne de pasare, peste, produse lactate) si grasimi sanatoase (nuci, seminte, ulei de masline, peste). Acest meniu te ajuta sa mentii constant nivelul zaharului din sange. Reducand fluctuatiile, reduci si pofta de dulce.
>>Cand iesi in oras, asigura-te ca nu iti este foarte foame, mai ales daca vor fi si foarte multe dulciuri prin preajma. Mananca sanatos inainte sa pleci de acasa.
Fa exercitii in mod regulat, plimbari in aer liber si dormi suficient.
Invata sa identifici pofta de dulce care apare din cauza stresului si anxietatii, si nu din cauza foamei. Gestioneza situatiile stresante altfel decat prin mancare.
1. Primul articol: Invatati sa va controlati furia!
Managementul furiei reprezintă o metodă importantă de reducere a stresului. Furia poate amplifica şi prelungi semnificativ stresul, mai ales dacă acesta se întinde pe o perioadă mai lungă de timp. Furia poate chiar precipita un atac de cord. A învăţa cum să faceţi faţă furiei este foarte asemănător cu a învăţa să faceţi faţă stresului.
Iată câteva sugestii pentru început:
Identificaţi factorii declanşatori ai furiei
O dată ştiut ce anume vă face să explodaţi, planificaţi cum să evitaţi să vă enervaţi când vă aflaţi într-o asemenea situaţie.
Identificaţi simptomele furiei care vă cuprinde
Ce faceţi în momentul în care începeţi să vă enervaţi? Vă tremură buzele? Vă încordaţi spatele? Inima începe să vă bată mai repede? Vă înroşiţi la faţă? Fiţi atent la aceste semne şi simptome ca la nişte semnale de alarmă - o avertizare că începeţisă vă enervaţi.
Răspundeţi simptomelor dumneavoastră
Când simţiţi că vă enervaţi, luaţi o scurtă pauză. Număraţi până la 10, trageţi aer adânc în piept, uitaţi-vă pe fereastră - faceţi orice să câştigaţi timp - astfel încât creierul dumneavoastră să ţină pasul cu emoţiile şi să puteţi gândi înainte să acţionaţi.
Încercaţi să vă relaxaţi
Înainte de a vă confrunta cu o persoană sau situaţie care vă înfurie, găsiţi o modalitate de a vă elibera de o parte din energia dumneavoastră emoţională. Faceţi o plimbare, faceţi curat în casă sau alergaţi şi nu expediaţi prin internet mesajul mânios pe care tocmai l-aţi scris.
Nu vă suprimaţi furia
Dacă furia este declanşată de ceea ce v-a zis sau făcut cineva, adresaţi-vă acelei persoane. Nu săriţi imediat cu acuze verbale, încercaţi să faceţi faţă acestui episod şi abordaţi-1 mai degrabă din perspectiva celor simţite de dumneavoastră şi nu din aceea a celor făcute de celălalt.
Găsiţi-vă supape de eliberare a furiei
Căutaţi moduri creative de a vă elibera de energia produsă de furia dumneavoastră, cum ar fi: a asculta muzică, a picta, a dansa sau a scrie în jurnalul personal.
Căutaţi ajutor
Dacă vă enervaţi des, împărtăşiţi acest lucru celor în care aveţi încredere: familiei sau prietenilor.
2. Al doilea articol: Varicele - ce sunt, cum se previn si se trateaza
enele varicoase si telangiectaziile dau de furca multor persoane, mai ales datorita faptului ca tratamentul nu este simplu. Reclamele pentru produse si tehnici terapeutice pentru varice pretind adesea ca ofera solutii "unice", "permanente", "nedureroase", "absolut sigure", etc., ceea ce face si mai dificila alegerea tratamentului corespunzator. Cele de mai jos va ajuta sa luati hotarârea cea mai buna, dar trebuie sa nu uitati ca informatiile oferite aici nu pot lua locul consultatiei si indicatiilor unui specialist competent.
Ce sunt varicele?
În situatia în care venele nu mai asigura o circulatie corespunzatoare a sângelui, se pot dilata, dând nastere la veritabile "lacuri" de sânge. Când sunt situate superficial, aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea simptome caracteristice - oboseala, senzatia de greutate sau durere în membrul respectiv. În cazurile severe, varicele se pot rupe, sau pot da nastere la leziuni ulcerate, deschise, la suprafata pielii. Localizarea cea mai frecventa a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la gambe si coapse.
Ce sunt telangiectaziile?
Pe suprafata pielii pot aparea si mici dilatatii vasculare, numite telangiectazii. Acestea apar ca niste linii scurte, fine, centrate de un punct central sau ca o pânza de paianjen. Telangiectaziile sunt situate cel mai frecvent pe coapse, glezne si labele picioarelor. Ele pot aparea si la nivelul fetei.
La cine apar varicele si telangiectaziile?
Varicele si telangiectaziile pot aparea atât la femei cât si la barbati la orice vârsta, însa cel mai frecvent afecteaza femeile în perioada când au copii si mai târziu. Antecedentele familiale de varice si înaintarea în vârsta cresc riscul de aparitie a varicelor si telangiectaziilor.
Care este cauza varicelor si telangiectaziilor?
Cauzele varicelor si telangiectaziilor nu sunt complet întelese. În unele cazuri, absenta sau slabirea valvelor venoase care previn scurgerea retrograda a sângelui în sens gravitational pot duce la o proasta circulatie venoasa. În alte cazuri este vorba de slabirea peretilor venosi. Mai rar varicele sunt consecinta unor boli ca flebita sau a unor anomalii congenitale ale venelor. Bolile venoase varicoase sunt în general progresive si nu pot fi prevenite complet. Cu toate acestea, s-a constatat ca purtarea ciorapului elastic, mentinerea unei greutati corporale în limite normale si exercitiul fizic regulat pot fi benefice.
Când este necesar tratamentul?
Varicele si telangiectaziile constituie adesea doar o problema estetica si nu necesita tratament de specialitate. În schimb, cazurile severe, în special cele în care exista ulcere varicoase, necesita tratament. Solicitati sfatul medicului daca sunteti nesiguri.
Ce tratamente se folosesc pentru varice si telangiectazii?
Varicele sunt adesea tratate prin eliminarea venelor "stricate". Aceasta forteaza sângele sa circule numai prin venele ramase, sanatoase. Exista mai multe metode folosite pentru eliminarea venelor varicoase. Cele mai folosite sunt metodele chirurgicale si scleroterapia. Mai rar se folosesc tratamente cu lase sau de electrocauterizare, în special pentru tratarea telangiectaziilor mici, de exemplu la nivelul fetei.
Tratamentul chirurgical de înlaturare a venelor varicoase se face cu anestezie locala sau partiala, "epidurala." Venele varicoase sunt "smulse" prin introducerea unui dispozitiv flexibil prin vena si apoi înlaturarea ei printr-o incizie a pielii la radacina coapsei. Venele mai mici, tributare venei varicoase, sunt smulse si ele cu dispozitivul flexibil sau prin practicarea unor incizii mici. Venele care fac legatura cu venele profunde sunt ligaturate. Aceasta metoda se foloseste de aproape 50 de ani.
Telangiectaziile nu pot fi îndepartate chirurgical. Uneori ele dispar odata cu înlaturarea venelor varicoase mai mari, care le furnizau sânge. Cele care ramân pot fi tratate prin "scleroterapie". Aceasta presupune injectarea unei solutii cu ajutorul unui ac fin direct în vena. Solutia irita învelisul venos, care se umfla, iar sângele se încheaga. Ulterior vena se transforma în tesut cicatricial care devine aproape invizibil. Unii medici folosesc scleroterapia si pentru tratarea varicelor. Substantele cele mai folosite sunt solutii saline hipertonice.
Dupa injectarea solutiei, pe tesuturile din jurul venei sunt aplicate bandaje compresive timp de câteva zile, pentru a facilita apropierea peretilor venosi. Pacientii tratati pentru varice la picioare trebuie sa respecte un program zilnic de mers pe jos care forteaza sângele sa circule prin alte vene si este prevenita formarea cheagurilor. Aceste metode si altele derivate sunt folosite înca din anii 1920. În cele mai multe cazuri sunt necesare mai multe sedinte terapeutice.
Sunt dureroase aceste tratamente?
Indiferent de procedura folosita, durerea resimtita de pacient variaza în functie de toleranta individuala a persoanei respective la durere, de amploarea tratamentului, de localizarea leziunilor tratate, de aparitie complicatiilor, si de alti factori. Întrucât tratamentul chirurgical se face sub anestezie, durerea este absenta în cursul operatiei. Dupa trecerea efectului anesteziei este probabil ca veti simti durere în zona inciziilor.
În cazul scleroterapiei, gradul de durere depinde de marimea acului folosit pentru injectarea solutiei si de tipul solutiei folosite. Majoritatea pacientilor descopera ca injectiile cu solutii hipertonice sunt cele mai dureroase, resimtind senzatii de arsura si crampe intense timp de câteva minute dupa injectare. Unii medici includ un anestezic local în solutia salina pentru a reduce durerea.
Ce medici trateaza varicele si telangiectaziile?
În general chirurgii generali si cei specializati în chirurgie vasculara. Scleroterapia este adeseori practicata de catre dermatologi, dar si de chirurgi generali, vasculari sau în sectiile de chirurgie plastica. Este indicat sa consultati mai multi medici înainte de a decide ce metoda terapeutica veti folosi. Asigurati-va ca medicul care urmeaza sa va trateze are experienta în practicarea tehnicii terapeutice pe care ati ales-o.
Care sunt efectele secundare ale acestor tratamente?
Solicitati medicului care va va trata informatii cât mai detaliate despre siguranta si efectele secundare ale fiecarui tip de tratament pe care vi-l propune. Cititi cu atentie orice document de acordare a consimtamântului pentru efectuarea unei anumite interventii pe care medicul vi-o ofera spre semnare. Nu semnati pâna nu va sunt clare toate riscurile.
Pentru tratamentul chirurgical riscurile sunt cele ale oricarei interventii chirurgicale efectuate sub anestezie, incluzând greata, voma si riscul de infectie. Inciziile chirurgicale lasa în urma cicatrici si pot favoriza aparitia de cheaguri de sânge.
La scleroterapie, efectele secundare depind de substanta injectata. Persoanele alergice vor trebuie sa ia precautii speciale. Solutiile saline hipertonice provoaca rareori alergii. Daca acul nu este bine introdus, solutiile pot provoca arsuri ale pielii sau pot provoca aparitia unor pete maronii pe piele, care tind sa dispara în timp.
Uneori scleroterapia poate duce la formarea de cheaguri sangvine.
Tratamentele cu laser si electro-cauterizarea pot duce la aparitia de cicatrici si modificari ale culorii pielii.
Cât dureaza rezultatele?
Recidiva varicelor depinde de multi factori. Uneori organismul formeaza o vena noua în locul celei înlaturate de chirurg. O vena care nu a fost complet distrusa prin scleroterapie se poate redeschide, sau poate aparea o vena noua cu aceeasi localizare. Multe studii au aratat ca riscul de recidiva este mai mare dupa scleroterapie decât dupa tratament chirurgical. Totusi despre nici o metoda nu se poate spune ca garanteaza lipsa recidivelor. Indiferent de procedeul terapeutic, riscul de recidiva creste în timp. De asemenea, întrucât boala varicoasa este în mod caracteristic progresiva, nici un tratament nu poate preveni complet aparitia de noi vene varicoase sau telangiectazii în viitor.
Pot fi varicele prevenite?
Da, în buna masura. Cele mai eficiente mijloace preventive sunt:
Evitarea statului prelungit în picioare.
Aplicarea ciorapului elastic dimineata dupa scularea din pat la persoanele cu risc sau care au deja varice necomplicate.
Miscarea aerobica, regulata, în special mersul pe jos tonifica organismul, faciliteaza întoarcerea venoasa a sângelui catre inima si constituie cel mai eficient mijloc preventiv.
Dieta echilibrata, bogata în fibre alimentare, tinde sa tonifice peretii vasculari
Nu purtati ciorapi cu coarda elastica.
Care tratament este mai bun?
Metoda pe care cineva o alege trebuie sa se bazeze pe diagnosticul medicului, pe dimensiunile venei ce urmeaza a fi tratata, pe antecedentele terapeutice personale, vârsta, istoricul alergic, capacitatea de a tolera interventii chirurgicale si anestezia, precum si pe alti factori. Asa cum am spus, telangiectaziile nu pot fi tratate chirurgical si trebuie înlaturate prin scleroterapie. Pe de alta parte, venele varicoase mari tind sa reapara daca sunt tratate prin scleroterapie.
Atentie la afirmatii ca "descoperire epocala", "rezultate permanente", "metoda unica", "tehnica de ultima ora fara nici un risc", "fara dureri", "absolut sigura", etc. Solicitati documentatie specifica pentru orice afirmatie legata de rata recidivelor, absenta riscurilor sau efectelor secundare, etc.
\ post actualizat: 06.01.2013 | 1:20 pm (zonă timp forum=GMT+2) /
3. Al treilea articol:Analize recomandate in diferite afectiuni
Din activitatea mea medicala pe internet am dedus ca majoritatea oamenilor care stau pe net, nu isi fac suficient timp sa ajunga la medic. De aceea, ei cauta sa-si rezolve problemele de sanatate, in mod similar cu plata facturilor: din fata calculatorului.
Cea mai frecventa intrebare pe care am vazut-o a fost: “Ce analize sa fac pentru diagnosticul..” si urmeaza un simptom sau mai multe.
Acest post va incerca sa enumere analizele care sunt necesare - teoretic- pentru a pune diagnosticul unor simptome.
ATENTIE:
1. Listele cu explorari NU se refera la simptomele acute, aparute de curand si agravate rapid, pentru care va recomandam CONSULT MEDICAL DE URGENTA.
2. Efectuarea unor analize NU inlocuieste consultul medical, ci il completeaza; deci, efectuarea unor explorari ar trebuie asociata cu consult medical.
3. Lista de explorari este teoretica, presupunand ca despre pacientul care solicita analizele, se stiu DOAR simptomele mentionate; examenul medical, daca ar fi facut, ar reduce mult explorarile mentionate la fiecare tema.
4. Exista situatii frecvente in care simptomele se asociaza cu TOATE explorarile normale; nu este o anomalie, desi imensa majoritate a ne-medicilor, considera ca orice mic simptom, trebuie sa fie insotit de o modificare cat de mica de analize, explorari etc,; orice durere de cap, trebuie sa fie verificat prin “tomografie” sau “RMN”. Sunt frecvente situatiile in care foarte multe simptome sunt insotite de explorari in limitele normalului, desi pacientul are o boala mai mult sau mai putin serioasa. Exista explicatia acestui fenomen, dar ar lua mult prea mult timp postarea ei aici.
Analize recomandate
Ascita (lichid in burta)
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara,electrocardiograma, radiografie pulmonara.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, proteine totale in sange, albumina din sange, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, proteine in urina, paracenteza (scoaterea unei cantitati de ascita) cu examinarea ascitei.
Astenie (oboseala)
Ecografie abdominala, electrocardiograma.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, calcemie, hormoni tiroidieni, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, examen coproparazitologic, proba de digestie.
Balonare
Ecografie abdominala, eventual endoscooie digestiva superioara / colonoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, examen coproparazitologic, proba de digestie.
Ciroza hepatica
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, extragerea ascitei pentru analize, eventual biopsia hepatica.
Hemograma, fibrinogen, protrombina, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, GGT, Fosfataza alcalina, Fierul seric, Cuprul seric si urinar, markeri virali pentru hepatita B si hepatita C, Bilirubina totala, bilirubina directa, examen sumar de urina.
Constipatie cronica = timp de 3 luni, cel putin 3 zile/luna
Ecografie abdominala, colonoscopie, tuseu rectal.
Hemograma, VSH, fibrinogen, ALT, glicemie, creatinina, colesterol, hormoni tiroidieni.
Creatinina marita
Ecografie de rinichi, eventual urografie, biopsie renala.
Hemograma, VSH, Fibrinogen, Proteine totale in sange, Creatinina, Uree, Colesterol, Albumina, Teste de coagulare, Imunograma, examen sumar de urina, Addis, Examen urina pe 24 ore, Urocultura.
Diaree
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, colonoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, Proteine totale sanguine, proba de digestie, examen coproparazitologic, coprocultura, hemoragii oculte in scaun, examen sumar de urina.
Dureri de burta (abdomen)
Ecografie abdominala, eventual endoscopie digestiva superioara, colonoscopie, radiografie abdominala pe gol.
Hemograma, fibrinogen, VSH, Ionograma sanguina, AST, ALT, Colesterol, Bilirubina, amilaze, proba de digestie, examen coporparazitologic, examen sumar de urina.
Dureri la inghitit (deglutitie)
Endoscopie digestiva superioara, examen ORL.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina , AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Dureri in capul pieptului
Endoscopie digestiva superioara sau examen radiologic cu bariu, ecografie abdominala.
Dureri in dreapta sub coaste
Ecografie abdominala, eventual colonoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Dureri in stanga sub coaste
Ecografie abdominala, eventual colonoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Dureri in etajul mijlociu abdominal
Ecografie abdominala.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Dureri anala (rectala) la scaun
Rectoscopie sau colonoscopie
Dureri in lomba
Ecografie abdominala/ radiografie de coloana, urografie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, Addis, urocultura.
Dureri in piept
Electrocardiograma, endoscopie digestiva superioara, radiografie pulmonara.
Hemograma, VSH, Fibrinogen, glicemie, uree, creatinina, AST, ALT, examen de sputa, creatinfosfokinaza, creatinfosfokinaza MB, troptest.
Edeme la membrele inferioare = picioare umflate
Ecografie abdominala, electrocardiograma, ecografie cardiaca, eventual endosocpie digestiva superioara.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, proteine totale sanguine, ionograma sanguina, albumina in sange, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, proteine in urina.
Expectoratie cu sange
Radiografie pulmonara, bronhoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examenul sputei pentru tuberculoza, celule canceroase si culturi microbiene, examen sumar de urina.
Eliminare de paraziti (viermi) in scaun
Rectoscopie
Examen coproparazitologic
Ficat marit (hepatomegalie)
Ecografie abdominala, eventual examen tomografic (CT), endoscopie digestiva superioara.
Hemograma, fibrinogen, protrombina, markeri virali hepatitici, glicemie, colesterol, trigliceride, creatinina , AST, GGT, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, examen de urina pe 24 ore.
Greata
Endoscopie digestiva superioara, ecografie abdominala.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, uree, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, test de sarcina.
Hepatita cronica
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, biopsie hepatica.
Hemograma, VSH, fibrinogen, protrombina, Albumina sanguina, glicemie, colesterol, creatinina , AST, ALT, GGT, fosfataza alcalina, markeri virali pentru hepatita B si C, viremie (DNA-VHB, RNA-VHC), Bilirubina totala, bilirubina directa, examen sumar de urina.
Icter / icter mecanic:
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, colangiografie endoscopica retrograda, colangio RMN.
Hemograma, reticulocite, VSH, protrombina, fibrinogen, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, GGT, fosfataza alcalina serica, markeri tumorali, Bilirubina totala, bilirubina directa, examen sumar de urina.
Sangerare din nas
Examen ORL, radiografie de sinusuri, trebuie luata tensiunea arteriala.
Scaune cu sange
Rectoscopie / colonoscopie, ecografie abdominala
Hemograma, reticulocite, sideremei, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, henoragii oculte in scaun, markeri tumorali, examen sumar de urina.
Scaune negre “ca pacura”
Endoscopie digestiva superioara, ecografie abdominala.
Hemograma, reticulocite, protrombina, sideremie, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina.
Scadere in greutate
Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara, colonoscopie, examen endocrinologic.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, hormoni tiroidieni, markeri tumorali, examen sumar de urina, urocultura.
Tuse
Radiografie pulmonara, probe ventilatorii, bronhoscopie.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen de sputa pentru tuberculoza, celule canceroase, culturi microbiene din sputa, examen sumar de urina.
Urina tulbure / rosie
Ecografie abdominala, urografie, cistoscopie, eventual tomografie abodminala (Ex CT), examen urologic.
Hemograma, VSH, glicemie, colesterol, calcemie, creatinina, AST, ALT, Bilirubina, examen sumar de urina, Addis, urocultura.
4. Al patrulea articol: Nu slăbeşti? Iată de ce!
Conform specialiştilor americani de la Universitatea Loyola, slăbirea este în topul obiectivelor pe care şi le stabilesc oamenii în fiecare an, dar doar 20 la sută dintre ei reuşesc să îl atingă. Pe lângă lipsa de voinţă, există câteva greşeli frecvente care compromit programul de dietă şi sport. Iată-le!
1. Subestimarea numărului de calorii. Chiar dacă acesta ar trebui să fie în medie 2500, multe îl depăşesc prin gustări dese şi multe preparate calorice. De aceea, ar trebui să notăm tot ce mâncăm, să fim atenţi la dimensiunea porţiilor, să studiem etichetele şi să consumăm la restaurant preparate cu cât mai puţin ingrediente.
2. Supraestimarea activităţii fizice. În mod normal, ca să slăbim jumătate de kilogram într-o săptămână, ar trebui să scădem consumul cu 500 de calorii pe zi. Numai prin sport este destul de greu de atins acest target, pentru că presupune cel puţin 60 de minute de activitate intensă în fiecare zi. Varianta de mijloc este reprezentată de cel puţin 3 antrenamente de 30 de minute pe săptămână sau 10000 de paşi pe zi, monitorizaţi cu un pedometru, în combinaţie cu o dietă.
3. Mese haotice. Acestea atentează la nivelul de glucoză din sânge care fluctuează dacă ingestia de alimente nu se face după un program regulat. Astfel, ne e foamea des şi implicit mâncăm mai mult. Micul dejun nu trebuie să lipsească din programul de masă al zilei, iar între gustări şi mesele principale nu trebuie să treacă mai mult de 3 ore.
4. Lipsa somnului. Specialiştii au observat că persoanele care dorm mai puţin de 6 ore pe noapte au un nivel mai mare de grelină, hormon care stimulează apetitul si de cortizol, hormonul stresului. În plus, sunt atrase de alimente calorice pe care le consumă din belşug.
\ post actualizat: 06.01.2013 | 10:18 pm (zonă timp forum=GMT+2) /
5. Al cincilea articol: Bananele, un aliment perfect
Bananele sunt gustoase, sanatoase, mobile (usor de luat peste tot), destul de ieftine si un ingredient grozav pentru shake. Dar asta nu este totul, spun specialistii. Ei cred ca expresia "going bananas" (expresie care inseamna a o lua razna) provine din efectul pe care il au bananele asupra creierului. Dupa ce veti citi acest articol, nu veti mai privi niciodata bananele cu aceiasi ochi. Iata de ce:
Aflux de energie
Bananele contin trei zaharuri naturale – sucroza, fructoza si glucoza, combinate cu fibre. O banana ofera instantaneu un aflux sustinut si substantial de energie.
Energie pentru a face miscare timp de 90 de minute
Cercetarile au demonstrat ca numai doua banane ofera destula energie pentru un efort fizic extenuant de 90 de minute. Nu este de mirare ca banana este fructul numarul unu in randul atletilor de performanta ai lumii.
Ameliorarea problemelor medicale si a bolilor
Dar energia este numai unul dintre modurile in care banana ne poate ajuta sa ne mentinem in forma. Ne poate ajuta sa infruntam sau sa prevenim un numar substantial de boli si probleme, ceea ce o face sa fie obligatorie in meniul zilnic. Iata in continuare o lista cu cele mai bune efecte pe care le are.
Putere pentru creier:
200 de elevi de la o scoala din Twickenham (Middlesex, Marea Britanie) au fost ajutati sa-si treaca examenele anuale cu rezultate mai bune mancand banane la micul dejun, in pauza si la pranz, in incercarea de a-si imbunatati puterea creierului. Cercetarile au aratat ca acest fruct ce contine o cantitate mare de potasiu poate ajuta procesul de invatare prin imbunatatirea atentiei.
Constipatie:
Avand un continut ridicat de fibre, bananele pot fi incluse in dieta in scopul restabilirii functionarii normale a intestinelor, ajutand la depasirea

Mahmureala:
Unul dintre modurile cele mai rapide de a vindeca mahmureala este prepararea unui milkshake de banane, indulcit cu miere. Banana calmeaza stomacul si, cu ajutorul mierii, ridica nivelul zaharului din organism, in timp ce laptele calmeaza si rehidrateaza corpul.
Arsurile la stomac:
Bananele au un efect natural antiacid in corp, deci daca suferiti din cauza arsurilor gastrice, incercati sa mancati cateva banane pentru a calma durerea.
Ciupiturile de tantar:
Inainte de a cauta crema impotriva ciupiturilor de insecte, incercati sa frecati zona afectata cu partea interioara a cojii de banana. Multi oameni cred ca are un succes uimitor in reducerea umflarii si iritarii la locul ciupiturii.
Nervii:
Bananele au un continut ridicat de vitamine din complexul B, care ajuta la calmarea sistemului nervos.
Supraponderali si stresati la munca?
Studiile efectuate la Institute of Psychology din Austria au descoperit ca stresul de la serviciu duce la pofta de alimente care aduc confort, precum ciocolata si cipsurile. Un studiu efectuat pe 5000 de pacienti ai spitalului a aratat ca cei mai grasi dintre pacientii care au participat la studiu aveau sanse mai mari de a avea un nivel ridicat de stres la locul de munca. Studiul a tras concluzia ca, pentru a evita poftele induse de panica, trebuie sa controlam nivelul de zahar din organism cu ajutorul gustarilor cu nivel ridicat de carbohidrati la fiecare doua ore pentru a mentine stabil nivelul zaharului.
Stresul:
Potasiul este un mineral vital, care ajuta la normalizarea pulsului, trimite oxigen catre creier si regleaza echilibrul hidric al organismului. Atunci cand suntem stresati, rata metabolismului creste, reducand astfel nivelul potasiului. Acesta poate fi echilibrat cu ajutorul unei gustari formate din banane, care au un continut ridicat de potasiu.
Negii:
Multi oameni preocupati de alternative naturale jura ca daca doriti sa scapati de un neg, puteti pune pe el o bucata de coaja de banana, cu partea galbena in afara. Puteti mentine aceasta compresa cu ajutorul unui plasture sau leucoplast medicinal.
Bananele si merele
Asadar, o banana este intr-adevar un remediu natural al multor boli. Daca am face comparatie cu un mar, are de patru ori mai multe proteine, de doua ori mai multi carbohidrati, de trei ori mai mult fosfor, de cinci ori mai multa vitamina A si fier si de doua ori mai multe alte vitamine si minerale. Este bogata si in potasiu si este unul dintre cele mai valoroase alimente pe care le avem la indemana.
Deci poate este momentul de a schimba proverbul, spunand
"Bananele, un aliment perfect!"
Bananele trebuie sa fie motivul pentru care maimutele par asa de fericite tot timpul.
Inca un secret: crema de pantofi
Vreti sa va lustruiti repede pantofii? Luati partea interioara a cojii de banana si frecati direct pantoful... apoi stergeti cu o carpa uscata. Nu-i asa ca este un fruct uimitor?
6. Al saselea articol: Esti dependenta de zahar?
Painea, mezelurile, sosurile, conservele, semipreparatele si majoritatea alimentelor procesate contin zahar, intr-o oarecare masura.
Iar in conditiile in care zaharul este o substanta care da dependenta, nici nu este de mirare ca tot mai multe persoane ajung sa devina dependente.
Daca pe langa aceste alimente pe care le consumi zilnic, mai adaugi si cateva dulciuri sau sucuri, nivelul de zahar din sange poate atinge cote alarmante, iar nevoia de a consuma constant se instaleaza foarte usor.
Dependenta de zahar este o problema mult mai raspandita decat se crede. De exemplu, americanii consuma in jur de 20 - 30 de lingurite de zahar zilnic.
Cele mai grave probleme de sanatate care apar din cauza consumului excesiv de zahar sunt obezitatea, hipertensiunea, problemele cardiace, diabetul, sindromul colonului iritabil, deficientele de atentie si de memorie, hiperactivitatea, anxietatea si depresiea.
In ciuda riscurilor pe care le presupune, consumul de zahar este in plina crestere, tocmai din cauza dependentei pe care o da aceasta substanta.
Zahar indeplineste toate criteriile pentru a fi o substanta ce creeaza dependenta:
>>stimuleaza eliberarea unor neurotransmitatori la nivelul creierului, precum dopamina si serotonina, asa cum se intampla si in cazul in care consumi alcool, cocaina sau alte droguri.
este consumat compulsiv, in ciuda efectelor negative si a intentiei de stopa consumul
>>persoanele care il consuma constant dezvolta toleranta la efectele sale
>>consumatorii "inraiti" rezista cu greu fara alimentele bogate in zahar
>>cand este stopat consumul, pot aparea simptome asemanatoare sevrajului
Dependenta de zahar are radacini atat fizice, cat si emotionale. Prin urmare, pentru a scapa de ea, ai nevoie de o abordare pe ambele planuri. Principiul de baza este ca pe masura ce mananci mai putin zahar, cu atat mai putin vei resimti pofta de dulce.
Iata cateva strategii care te pot ajuta sa renunti la consumul excesiv de zahar:
>>Evita sa iti aprovizionezi dulapul de alimente cu biscuiti, dulciuri, ciocolata, siropuri. De asemenea, ar fi o idee buna sa renunti la folosirea zaharului in cafea, ceai etc., cel putin pentru o vreme.
>>Mananca suficiente alimente sanatoase incat sa iti potolesti foamea. Gustarile sanatoase, precum fructele, morcovii, ardeiul gras, rosiile sau fructele uscate te ajuta sa previi pofta de dulce.
>>Consuma trei mese pe zi, care sa includa carbohidrati complecsi (legume, cereale integrale si fructe), proteine slabe (carne de pasare, peste, produse lactate) si grasimi sanatoase (nuci, seminte, ulei de masline, peste). Acest meniu te ajuta sa mentii constant nivelul zaharului din sange. Reducand fluctuatiile, reduci si pofta de dulce.
>>Cand iesi in oras, asigura-te ca nu iti este foarte foame, mai ales daca vor fi si foarte multe dulciuri prin preajma. Mananca sanatos inainte sa pleci de acasa.
Fa exercitii in mod regulat, plimbari in aer liber si dormi suficient.
Invata sa identifici pofta de dulce care apare din cauza stresului si anxietatii, si nu din cauza foamei. Gestioneza situatiile stresante altfel decat prin mancare.